Предыдущая страница реферата | 8  9  10  11  12  13  14  15  16  17  18 | Следующая страница реферата

1. Fiind o acţiune în constatarea unei nulităţi operează în puterea legii;

2. Este expres prevăzută de text.

c) Nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmarea actului. Întrucât nulitatea absolută are ca fundament ocrotirea unor interese generale, obşteşti şi de aici dreptul oricărei persoane de a o invoca, actul juridic lovit de nulitate absolută nu poate fi confirmat. Părţile nu au decât posibilitatea de a încheia un act juridic nou, valabil, care nu poate valida vechiul act nul, ci va fi un act juridic independent, a cărui exigenţă începe în momentul încheierii lui. Vechiul act juridic va rămâne în continuare nul. Exem căsătoria.

Regimul juridic al  nulităţii relative

Regulile care cârmuiesc regimul juridic la nulităţii relative sunt:

Nulitatea relativă poate fi invocată numai de persoana ocrotită de dispoziţia legală ce reglementează nulitatea.

De pildă, nulitatea relativă pentru viciu de consimţământ nu poate fi invocată decât de partea al cărui consimţământ a fost viciat la încheierea actului juridic, deoarece numai în vederea ocrotirii acestuia legiuitorul a statuat posibilitatea anulării actului. Desigur că numai partea respectivă poate aprecia, în ce măsură consimţământul i-a fost viciat, şi în ce măsură i-au fost vătămate interesele. Cealaltă parte nu poate invoca nulitatea relativă a actului juridic respectiv.

Sunt situaţii când fiecare dintre părţile contractante va putea invoca nulitatea relativă. De exemplu, dacă un contract a fost încheiat între doi minori, fiecare dintre aceştia va fi în drept să invoce nulitatea relativă a contractului.

Mai trebuie menţionat situaţia în care fiecare parte contractantă poate invoca nulitatea relativă a contractului, dar pentru temeiuri juridice diferite. Aşa de pildă, o parte poate invoca nulitatea pentru lipsa capacităţii de exerciţiu la încheierea contractului, iar cealaltă pentru un viciu de consimţământ (eroarea de exemplu).

Tot astfel, această nulitate poate fi invocată şi de procuror, în măsura în care acţiunea în anulare nu are un caracter stric personal.

Acţiunea în nulitate relativă este supusă prescripţiei extinctive. Termenul de prescripţie este de trei ani şi el începe să curgă după distincţiile art. 79 C. civ. Potrivit textului acestui articol “ Prescripţia începe să curgă din ziua în care s-a născut dreptul la acţiune; dreptul la acţiune se naşte din ziua când persoana a aflat sau trebuia să afle, că i-a fost încălcat un drept”. În caz de viclenie ori eroare sau în celelalte cazuri de anulare, prescripţia începe să curgă de la data când cel îndreptăţit, reprezentantul său legal sau persoana chemată de lege să-i încuviinţeze actele, a cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului”

De observat că termenul de prescripţie susmenţionat se aplică numai la acţiunile având un obiect patrimonial. Referitor la acţiunile nepatrimoniale, ele sunt în principiu imprescriptibile.

După împlinirea termenului de prescripţie, dreptul la acţiune în anulare actului juridic se stinge, dar nulitatea relativă poate fi invocată pe cale de excepţie, oricând, întrucât numai dreptul la acţiune se stinge.

Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare.

Confirmarea nu este altceva decât un act juridic unilateral prin care o persoană renunţă la dreptul său de a invoca nulitatea relativă a unui act juridic.

Confirmarea poate fi făcută în două moduri: expres şi tacit

Confirmarea expresă se face printr-un înscris (numit act confirmativ), care trebuie să îndeplinească o  sumă de condiţii. Cele mai importante condiţii privesc pe autorul confirmării actului anulabil, care nu este decât persoana ce putea invoca nulitatea relativă. Această persoană trebuie să fie capabilă, iar consimţământul ei să nu fie alterat de vreun viciu. De aici concluzia că confirmarea actului anulabil nu poate fi făcută decât după încetarea incapacităţii sau după încetarea sau descoperirea viciului de consimţământ, iar autorul confirmării trebuie să fie conştient de viciul actului juridic pe care-l confirmă.

Actul de confirmare expresă trebuie să îndeplinească şi el condiţiile de valabilitate şi anume: să cuprindă elementele esenţiale ale actului juridic (obiect cauză, natura obligaţiei), cauza nulităţii şi intenţia de a renunţa la acţiunea în anulare.

Confirmarea tacită rezultă din executarea actului anulabil.

Principalul efect el anulării este acela că anulabilitatea actului juridic dispare retroactiv aceasta însemnând că, după confirmare, partea nu mai poate invoca nulitatea relativă a actului juridic, nici pe cale de acţiune, nici pe cale de excepţie.

Constatarea nulităţii absolute şi pronunţarea nulităţii relative.

Desfiinţarea efectelor actului juridic lovit de nulitate absolută sau de nulitate relativă trebuie să fie opera instanţei judecătoreşti. Este de notat că rolul instanţei judecătoreşti nu este acelaşi în cazul celor două nulităţi (absolută şi relativă).

Nulitatea absolută operează prin puterea legii, chiar din momentul încheierii actului juridic. Întrucât actul juridic nu a luat fiinţă în mod legal, dacă părţile ajung la înţelegere cu privire la recunoaşterea nulităţii actului juridic, nu este necesar să se recurgă la sesizarea instanţei judecătoreşti pentru a constata nulitatea absolută. Faţă de împrejurarea că a devenit o practică constantă recurgerea la autorităţile justiţiei pentru constatarea nulităţii absolute, conchidem că acordul părţilor referitor la recunoaşterea nulităţii absolute este, de regulă, irealizabilă.

Prin urmare nulitatea absolută este constatată de instanţa de judecătorească, care face o aplicare necesară a legii, nu o apreciere proprie. Acţiunea în constatarea nulităţii absolute este imprescriptibilă.

În contrast cu nulitatea absolută, nulitatea relativă nu operează prin puterea legii, întrucât actul juridic anulabil a luat fiinţă şi el necesită a fi desfiinţat de către instanţa judecătorească.

Рекомендуем скачать другие рефераты по теме: реферат на тему наука, налогообложение реферат как правильно реферат, шпоры для студентов.



Предыдущая страница реферата | 8  9  10  11  12  13  14  15  16  17  18 | Следующая страница реферата

Поделитесь этой записью или добавьте в закладки